07/10/2025
„Pagini de istorie locală” 📜🏰
Reprezentări de epocă ale orașului Mediaș 🏙️✨
Știați că ... 🤔📚
.. cea mai veche reprezentare grafică atribuită cu certitudine cetăţii Mediaşului este gravura realizată de către Hans Jacob Schollenberger, apărută în lucrarea Das Alt und Neu Teutsch Dacia publicată de Johannes Tröster, la Nürnberg în anul 1666 (Fig. 1). 🖼️🕰️ Imaginea, executată într-o manieră fantezistă, prezintă un oraş medieval înconjurat cu o centură de ziduri de formă ovală, întărită cu 16 turnuri şi două bastioane (sau mai degrabă rotonde) semicirculare. 🏯🛡️ În zona centrală se observă reprezentarea unei biserici cu turn, înconjurată de o piaţetă. ⛪🕍 Construcţiile din interiorul fortificaţiilor sunt redate într-o formă schematică, majoritatea fiind realizate cu două sau chiar trei niveluri.
Imaginea prezintă numeroase inadvertenţe referitoare la situaţia sau aspectul oraşului şi al elementelor de fortificaţie de la Mediaş din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. ⚠️📉 În primul rând, zidurile cetăţii nu aveau o dispunere ovală, fiind cunoscută aşa numita formă de „pară” 🍐 a acesteia încă din momentul construcţiei sale (1490-1534), în al doilea rând, nu apar reprezentate fortificaţiile şi centurile de ziduri din jurul Bisericii Evanghelice Sf. Margareta, atestate încă de la 1450, şi, în al treilea rând, cele două piaţete ale oraşului nu sunt redate în conformitate cu realitatea, Piaţa Mare chiar lipsind în totalitate din peisajul citadin. 🏘️❌ Atribuirea ei orașului de pe Târnava Mare se datorează numelui consemnat în dialect săsesc – „Medwich” – pe o flamură în partea superioară. 🏳️
Totuşi, imaginea prezintă unele elemente certe care pot fi atribuite cetăţii Mediaşului din aceea perioadă. ✔️🏰 Dintre acestea cele mai elocvente sunt forma Turnului Trompeţilor, îndeosebi aspectul acoperişului cu cele patru turnuleţe de colţ, precum şi existenţa unui arc butant (contrafort) de susţinere al aceluiaşi turn, care a existat în realitate până la începutul secolului al XX-lea. 🏯🔍 La acestea se adaugă inclusiv dispunerea Bisericii Evanghelice pe un mic promontoriu. 🏞️⛪ De asemnea, în cadrul gravurii pot fi identificate cu uşurinţă cele trei turnuri-porţi principale ale cetăţii: Forkesch, Pietrarilor şi Zekesch. 🚪🏰
Aceste lucruri relevă faptul că autorul gravurii, în momentul realizării schiţelor, nu a fost prezent la faţa locului, ci a întocmit-o, cel mai probabil, pe baza unor terţe relatări, aceeași imagine dar cu mici modificări ale unor elemente specifice, fiind folosită pentru reprezentarea mai multor orașe din Transilvania în perioada respectivă. 🎨🗺️
O altă gravură, din anul 1688, realizată de către Georg Kreckwitz (Fig. 2), este considerată o reproducere aproape identică, doar cu foarte mici modificări, după cea realizată de H. J. Scholennberger cu două decenii mai devreme. 📜🖌️
În concluzie, gravurile sau alte tipuri de surse imagistice reprezintă un patrimoniu vizual și istoric extrem de important, care contribuie la conservarea memoriei orașului și la o mai bună înțelegere a transformărilor sale de-a lungul timpului. 🏛️📖🕰️
Fig. 1. Gravură realizată de Hans Jacob Schollenberger, 1666.
Fig. 2. Gravură realizată de către Georg Kreckwitz, 1688.
